Proiectul legii pensiilor. Dezbatere publica (sau nu?)

Este proiectul legii pensiilor lansat, cu adevarat, in dezbatere publica?

Desi termenul de dezbatere publica a proiectului legii pensiilor se apropie de sfarsit observam ca, in realitate, aceasta dezbatere nu s-a prea realizat desi aceasta lege priveste situatia sociala si financiara a unei parti importante a populatiei.

Sa fie, doar, o coincidenta aparitia in perioada de dezbatere a acestuia, a unor evenimente (regretabile in esenta lor, insa excesiv de mediatizate in raport de evenimente similare anterioare) care au determinat eliminarea, cu mici exceptii, a oricaror discutii publice asupra dispozitiilor legii pe canalele de comunicare in masa, precum mass-media scrisa si televizata, dar si cea online ?!

Invitatia facuta pe site-ul oficial al Ministerului Muncii de transmitere a opiniilor cetatenilor spre dezbatere si anuntul facut pe pagina sa de socializare (Facebook) de dezbatere publica a acestui proiect de lege nu pot fi calificate, altfel, decat formale atata timp cat nu sunt publicate opiniile primite, spre luare la cunostinta si dezbatere cetateneasca a propunerilor facute.

Emisiunile televizate, putine si ele, in care reprezentantii Guvernului dau explicatii asupra unor dispozitii ale legii sunt insuficiente, deoarece o „dezbatere” presupune mai mult decat o explicare a termenilor subiectului pus in discutie, ci, mai ales, analizarea din partea tuturor participantilor la discutii a argumentelor pro sau contra expuse, a punctelor de vedere divergente etc.

Personal, consider ca proiectul legii pensiilor contine multe dispozitii, precum cele mai jos expuse, care necesita o dezbatere reala din partea tuturor celor interesati si, mai ales, de toti, impreuna!

OPINIE privind proiectul legii pensiilor

In mod normal as fi început cu observaţiile privind dispoziţiile privitoare la procedura stabilirii punctajului, încadrarea in grupele de muncă si la termenul de intrare in vigoare a legii, insă pentru uşurinţă in urmărirea argumentaţiei voi prezenta articolele pe care le consider deficitare in exprimare si/sau conţinut in ordinea lor succesivă.

Art. 3
k) punctaj anual – numărul de puncte realizat de asigurat pe parcursul unui an calendaristic, obţinut prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare;

Art. 87 – (1) Numărul total de puncte realizate de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia.
(2) Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumei punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

Prin împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare, deşi s-au lucrat, spre exemplu, doar 3 luni intr-un an, se micşorează nejustificat si in mod nelegal numărul de puncte pentru perioada lucrată. In acest fel, persoana este, in fapt, „sancţionată” pentru perioada nelucrată deşi dispoziţiile legii trebuie să vizeze doar perioadele in care aceasta a desfăşurat activitate.

Împărţirea la 12 a sumei punctajelor lunare, dispoziţie preluată din reglementările Legii nr. 19/2000, este neconstituţională ca urmare a încălcării disp. art. 53 alin (2) din Constituţie, deoarece reducerea sumei punctajelor lunare din anii incomplet lucraţi, ca urmare a împărţirii acestei sume la 12 determină, in esenţă, incalcarea dreptului la pensie cu consecinţa micşorarii sumei cuvenite cu acest titlu, prin aducerea atingerii existentei unui dreptul fundamental, respectiv dreptul la muncă privit, nu doar sub aspectul garantării accesului la muncă al cetăţeanului, ci si al opţiunii acestuia de a se prevala sau nu de acest drept.

De altfel, disp. lit. k) vin in contradicţie, atât cu principiile obligativităţii si contributivitătii prevăzute la art. 2, cat si cu prevederile lit. n) a art. 3, deoarece prin stabilirea acestei proceduri de calcul al punctajului anual, disp. lit. k) sunt extinse asupra unor perioade neincluse de lege in “stagiul de cotizare” definit la lit. n), perioade pentru care persoana nu avea obligaţia de a contribui la fondul de pensii

Propunere:
1. Art. 3 lit. k)
-modificarea lit. k) prin eliminarea punctajului anual si înlocuirea lui cu “punctajul total” urmând a avea următorul conţinut:

“k) punctaj total – numărul total de puncte realizat de asigurat pe parcursul întregii perioade de activitate, obţinut prin împărţirea sumei punctajelor lunare la numărul total de luni însumate”

2. Art. 87 alin (1) se modifica si va avea următorul conţinut:
Art. 87 – (1) Numărul total de puncte realizate de asigurat se obține prin împărţirea sumei punctajelor lunare la numărul total de luni însumate”

Alin (2) – se elimina.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Art. 13 – Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:
a) perioadele de vechime în muncă realizată până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-a datorat contribuție de asigurări sociale;
b) perioada de la data de 1 aprilie 2001 până la data intrării în vigoare a prezentei legi, în care persoanele au fost asigurate, conform legii, în sistemul public de pensii;

Având in vedere, că:
– vechimea in muncă este definită de Codul muncii reactualizat (art. 16 alin 5) drept „Munca prestată în temeiul unui contract individual de muncă “;

– pană la data de 1 aprilie 2001 au existat persoane care au desfăşurat activitate si au contribuit la fondul de pensii in baza unor legi speciale, iar nu in baza unui contract de muncă (ex. notarii publici);

– legea se aplică pentru prezent si viitor;

art. 13 lasă nereglementat stagiul de cotizare in privinţa unor categorii de persoane care au desfăşurat activitate in alt temei decât contractul de muncă, pentru perioada de pană la 1 aprilie 2001 si in privinţa oricăror persoane, pentru perioada ulterioară intrării in vigoare a legii.

Propunere:
Art. 13- Constituie stagiu de cotizare în sistemul public de pensii:
a) perioadele de vechime în muncă realizată până la data de 1 aprilie 2001, pentru care s-a datorat contribuție de asigurări sociale;
b) perioadele în care persoanele au fost asigurate, conform legii, în sistemul public de pensii;

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Art. 56 – (1) Femeile care au realizat stagiul minim de cotizare și care au născut 3 copii și i-au crescut până la vârsta de 16 ani beneficiază de reducerea cu 6 ani a vârstei de pensionare prevăzută în anexa nr. 5.
(2) La reducerea prevăzută la alin. (1) se adaugă câte un an în plus începând cu al patrulea copil.

Având in vedere faptul că:
– de disp. art. 56 pot beneficia doar femeile care se vor pensiona in viitor, nu si cele care s-au pensionat deja astfel incat acestora din urmă nu doar că nu le profită aceste dispoziţii, dar, deşi au acelaşi merit, cel de a naşte si creste copii, le discriminează fată de semenele lor mai tinere care nu au fost nevoite să crească copii in condiţiile vitrege de dinainte de anul1989.

– sunt femei care nu au născut 3, ci doar 1 sau 2 copii, dar in perioada anterioară anului 1989 când potrivit legislaţiei in vigoare puteau beneficia doar de 6 luni concediu postnatal, nicidecum de concediu de 2 sau 3 ani ca in prezent, fiind obligate ca, după cele 6 luni să isi continue activitatea, întoarcerea” la muncă nefiind o opţiune, ci o obligaţie a cărei încălcare putea atrage aplicarea sancţiunii prestării forţate a muncii, in temeiul legii nr. 25/1976 prin care Statul sancţiona neîncadrarea in muncă.

Prin urmare, poate fi numărul copiilor născuţi si crescuţi singurul indicator pentru cuantificarea meritului si aportului unei femei intr-o societate, fără a lua in considerare si alte criterii, precum efortul depus si condiţiile in care copii au fost crescuţi, nivelul de trai si, mai ales de educaţie, asigurat acestora de care va depinde, in mare măsură, calitatea populaţiei intr-o societate? Personal, cred ca nu iar acest deziderat de interes general trebuie să primeze celui individual.

– recunoaşterea meritelor de a naşte si creste copii trebuie reglementată prin lege specială, iar nu prin legea pensiilor cu atât mai mult cu cat art. 14 stabileşte drept perioade asimilate si cele in care au fost obţinute indemnizaţii de asigurări sociale, inclusiv cele pentru creşterea copilului (in acest din urmă caz realizându-se o dublă reglementare contrar regulilor de legiferare), iar Statul poate oricând ca, in măsura existentei posibilităţilor financiare, să răsplătească familiile cu copii prin legi speciale.

Propunere:
Art. 56 – se elimina

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Art. 86 – (5) În situaţia în care indicatorul prevăzut la alin.(4) are valoare negativă, se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă.

Având in vedere că:
– raportarea pensiei la salariul mediu brut pe tară reprezintă indicatorul de bază al măsurării nivelului de trai al pensionarului in ansamblul populaţiei unei societăţii;

– raportarea pensiei la salariul mediu brut pe tară se realizează doar in momentul stabilirii dreptului la pensie ca urmare a calcului punctajului lunar, dar nu si după momentul intrării in plată a pensiei;

– valoarea punctului de referinţă este raportată doar la rata medie a inflaţiei, iar nu la salariul mediu brut pe tară ceea ce înseamnă că, si in situaţia in care rata inflaţiei ar fi 0% sau negativă decalajul intre pensii, dar si intre coşul de consum zilnic necesar (ne)acoperit de pensia minima si cel asigurat de salariul mediu brut pe tară se poate accentua prin intervenţia unor reglementări salariale, acţiune ce tine direct de politica guvernelor viitoare;

consider necesară, pe de o parte, raportarea pensiei minime, rezultată prin aplicarea ultimei VPR, la venitul mediu brut pe tară, iar, pe de alta parte, stabilirea coşului de consum zilnic necesar asigurat la o valoare reprezentând 45% din venitul mediu brut pe tară.

In acest fel, se realizează atât reducerea decalajului dintre pensia minimă si cea maximă, dar si asigurarea unei pensii decente persoanelor care au cea mai mare nevoie de o normă juridică stabilă si in strânsă legătură cu oscilaţiile salariale determinate de politicile guvernelor viitoare.

Propunere
a)- Art. 86 – (5) În situaţia în care indicatorul prevăzut la alin.(4) are valoare negativă, se păstrează ultima valoare a punctului de referinţă.

(6) Prin aplicarea valorii punctului de referintă prevăzut la alin. (5) pensia minimă rezultată nu poate reprezenta mai putin de 45% din venitul mediu brut pe tară. (sau raportarea pensiei minime la coşul de consum zilnic necesar asigurat ce ar urma sa fie definit la art. 3)

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Art. 90. – Persoanele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupele I şi a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, cele care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite sau condiţii speciale, beneficiază de majorarea punctajelor lunare realizate în perioadele respective, după cum urmează:
a) cu 25% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite, potrivit legii;
b) cu 50% pentru perioadele în care au desfăşurat activităţi în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau în locuri de muncă încadrate în condiţii speciale, potrivit legii.

Deoarece, sunt foarte multe situaţii, confirmate si de numărul mare al acţiunilor depuse in acest sens in instanţe, in care foarte multe persoane nu beneficiază (nu au beneficiat) de încadrare in grupele I sau II de muncă deoarece locurile de muncă / activităţile desfăşurate nu au fost prevăzute in anexa Ordinului nr. 50/1990, deşi au lucrat in condiţii identice sau similare, nerecunoaşterea încadrării si a acestora in cele doua grupe de muncă constituie o profundă inechitate si discriminare fată de cei ce au “beneficiat” de privilegiul înscrierii locurilor lor de muncă/activităţilor lor in aceasta anexă.

Cu titlu de exemplu, o persoană care a lucrat la staţia de redresoare din cadrul Inteprinderii “Acumulatorul” Bucuresti, loc de muncă menţionat in anexa 2, pct 37, a beneficiat de încadrarea in grupa II de muncă in timp ce o altă persoană care a lucrat la staţia de redresoare din cadrul IHCCO-Ghimbav nu beneficiază de aceeaşi încadrare întrucât aceasta inteprindere nu a fost inclusă in anexa respectivă, deşi condiţiile de muncă au fost identice/similare.

Pentru înlăturarea unor astfel de inechităţi si in acord cu scopul principal al reglementarii viitoarei legi a pensiilor consider necesară amendarea dispoziţiilor actuale prin statuarea in noua lege a principiului asimilării locurilor de muncă / activităţilor in procedura de stabilire a încadrării, atât in fostele grupe I si II de muncă, cat si in condiţiile speciale si deosebite de muncă actuale.

In lipsa introducerii principiului asimilării vor continua să fie persoane care, deşi au lucrat in condiţii identice/similare de toxicitate, periculozitate etc cu grad ridicat de îmbolnăvire si afectarea sănătăţii, nu vor putea benefica de disp. art 49 privind reducerea vârstei standard de pensionare si de cele ale art. 90 privind majorarea punctajelor lunare continuând, astfel, perpetuarea unor inechităţi si nedreptăţi care, la nivel teoretic, urmau să fie eliminate prin adoptarea noii legi.

Propunere:
Fie completarea art. 90 si a art 3 cu lit. u), fie completarea art. 2 cu lit. j)

a)
La art. 90 se introduce un nou alineat, având următorul conţinut:
Art. 90. –(2) Încadrarea locurilor de muncă si a activităţilor în grupele I şi a II-a de muncă si, respectiv, în condiţii deosebite sau speciale de munca se face cu aplicarea principiului asimilării, definit conform art. 3 lit. u).

La art. 3 – se introduce lit. u) având următorul conţinut:
Art. 3. – u) principiul asimilării – locurile de muncă, activităţile, profesiile care presupun desfăşurarea efectivă a muncii in condiţii similare/identice au acelaşi regim juridic de încadrate in grupa I,II,II sau IV de muncă ori, in condiţii normale, deosebite sau speciale de muncă, după caz.

b)
La art. 2 se introduce litera j) (care, oricum lipseşte), având următorul conţinut:
Art. 2. – j) principiul asimilării – locurile de muncă, activităţile, profesiile care presupun desfăşurarea efectivă a muncii in condiţii similare/identice au acelaşi regim juridic de încadrate, potrivit legii, in grupa I,II,II sau IV de muncă ori, in condiţii normale, deosebite sau speciale de muncă, după caz.

––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-

Art. 98. – (1) În situaţia în care, ulterior stabilirii şi/sau plăţii drepturilor de pensie, se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite, casa teritorială de pensii operează, din oficiu sau la solicitarea pensionarului, modificările ce se impun, prin decizie de revizuire.
(…)
(3) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (2) se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor

Deoarece, pe de o parte, verificarea îndeplinirii condiţiilor legale pentru stabilirea dreptului la pensie si aplicarea corectă a legii constituie atributul exclusiv al casei teritoriale de pensii, eventualele diferenţe intre sumele stabilite si/sau plătite si cele legal cuvenite putându-se produce fără vre-o culpă din partea pensionarului si, pe de altă parte, pentru respectarea principiului clarităţii si previzibilităţii legii este necesară precizarea datei de la care sunt cuvenite pensionarului aceste diferenţe de sume.

Propunere:
Art. 98. – (3) Sumele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1) și (2) sunt cuvenite si se acordă de la data stabilită prin decizia de pensionare, conform art. 95 alin (2) si, după caz, se recuperează în cadrul termenului general de prescripţie, calculat de la data constatării diferenţelor

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Art. 161. – La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile anticipate stabilite conform legislației anterioare devin pensii pentru limită de vârstă și se recalculează, prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate la stabilirea pensiei și a eventualelor stagii de cotizare realizate până la data recalculării.

Deoarece, drepturile băneşti cuvenite cu titlu de pensie se nasc de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege pentru fiecare categorie de pensie in parte, sumele rezultate din recalculare trebuie acordate de la data îndeplinirii acestor condiţii.

Astfel, in cazul persoanelor pensionate anticipat anterior intrării in vigoare a legii care aveau perioade asimilate si/sau stagii de cotizare realizate pe care nu le-au putut valorifica datorită, fie interdicţiei legii (ex. perioada studiilor superioare), fie imposibilităţii prezentării documentelor justificative (ex. distrugerea arhivei angajatorului) sumele rezultate din recalculare trebuie sa fie recunoscute ca fiind cuvenite de la data stabilirii dreptului la pensie, conform art. 95.

Exemplu,
1- unui bărbat cu studii superioare de 4 ani care a lucrat 35 ani, pensionat anticipat in anul 2013 la vârsta de 61 ani, la data intrării in vigoare a legii i se va recalcula pensia, devenită pensie pentru limită de vârstă, ca urmare a luării in considerare a perioadei asimilate de 4 ani studii superioare.

2 – alt bărbat, fără studii superioare, care a lucrat tot 35 ani, pensionat anticipat in anul 2013 la vârsta de 61 ani, insă, după pensionare, urmează (de ce nu ?) cursuri universitare de 4 ani va beneficia, de asemenea, de recalcularea pensiei potrivit noii legi.

Având in vedere, insă, că in primul caz perioada asimilată este preexistentă datei deschiderii dreptului la pensie recalcularea trebuie să urmeze procedura de revizuire prev. de art. 98 alin. (1) – (3), spre deosebire de cel de-al doilea caz in care perioada asimilată fiind post-pensionare recalcularea urmează să fie supusă disp. art. 98 alin (4) –(7).

Propunere:
Art. 161 se completează cu un nou alineat având următorul conţinut:
Art. 161. – La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile anticipate stabilite conform legislației anterioare devin pensii pentru limită de vârstă și se recalculează, prin adăugarea perioadelor asimilate nevalorificate la stabilirea pensiei și a eventualelor stagii de cotizare realizate până la data recalculării.

(2) – Diferenţele de sume rezultate in urma recalculării vor fi acordate astfel:
– de la data stabilirii dreptului la pensie, in cazul valorificării unor perioade asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate anterior datei de pensionare.

– de la data recalculării, in cazul valorificării unor perioade asimilate și a eventualelor stagii de cotizare realizate ulterior datei de pensionare.

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Art. 186. – Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 septembrie 2021, cu excepţia:
a) art. 86 alin. (2) lit. a), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019;
b) art. 86 alin. (2) lit. b), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020;

Având in vedere scopul declarat al adoptării noii legi a pensiilor, respectiv acela al “eliminării inechităților din sistemul public de pensii”, prin amânarea intrării in vigoare a acesteia, atât in privinţa pensionarilor aflaţi in plată, cat si in privinţa viitorilor pensionari, se contravine însuşi scopului urmărit in adoptarea legii determinând, ea însăşi, generarea de noi nedreptăţi.

Amânarea intrării in vigoare a legii in privinţa persoanelor care isi stabilesc dreptul la pensie după data adoptării, dar înainte de 1 septembrie 2021, are drept efect nu doar îngreunarea activităţii caselor de pensii prin obligarea acestora de a analiza, cel puţin, de două ori dosarele celor noi pensionaţi, respectiv odată pentru emiterea deciziei de pensionare, iar, ulterior, pentru recalcularea acesteia ca urmare a aplicării noii legi, dar si prejudicierea acestor persoane, atât sub aspect procedural, cat si material deoarece:

– persoanele care urmează a solicita emiterea deciziei de pensionare pană la data de 1 septembrie 2021 sunt in imposibilitate de a beneficia de dreptul de opţiune prev. de art. 154 alin (4), iar sub aspect pecuniar sunt lipsite de sumele reprezentând diferenţa dintre pensia stabilită prin decizia de pensionare si pensia recalculată potrivit noii legi

– persoanele care pană la data intrării in vigoare a legii se pensionează anticipat fără a putea să isi valorifice perioadele de studii superioare, doctorat etc ca perioade asimilate sunt, de asemenea prejudiciate prin lipsirea acestora de sumele reprezentând diferenţa dintre pensia stabilită prin decizia de pensionare si pensia recalculată potrivit noii legi

Si, nu in ultimul rând, având in vedere vârsta publicului vizat de dispoziţiile acestei legi al cărui scop declarat a fost eliminarea inechităţilor din sistemul public de pensii, finalitate indusă publicului ţintă si aşteptată de acesta, deja, de cca 2 ani, perioadă in care aceşti cetăţeni defavorizaţi si nedreptăţiţi de actualul sistem de pensii au acumulat aşteptări si speranţa, pentru mulţi dintre ei, de a mai avea timpul necesar să beneficieze de efectele noii legi, prin prorogarea termenului de intrare in vigoare le vor fi înșelate așteptările si speranţele legitime de a obţine eliminarea (promisă) a acestor nedreptăţi, redobândirea demnităţii si, implicit, dobândirea drepturilor băneşti de care au fost lipsiţi si, totodată, le vor fi încălcate drepturi fundamentale, precum cel la viată si demnitate, dreptul de proprietate si la un trai decent acţiune sancţionată prin numeroasele hotărâri pronunţate, nu doar de Curtea Constituţională a României, dar si de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Propunere:
Art. 186. – Prezenta lege intră în vigoare de la data publicării, cu excepţia:
a) art. 86 alin. (2) lit. a), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2019;
b) art. 86 alin. (2) lit. b), care intră în vigoare la data de 1 septembrie 2020;

Concluzii

Este de necontestat că proiectul noii legi a pensiilor conţine dispoziţii prin care sunt eliminate unele inechităţi intre pensionari, iar cele mai importante sunt, desigur, cele referitoare la VPR, la dreptul de opţiune prev. de art. 143 si, nu in ultimul rând, cele prin care a fost reglementată pensia minimă.

Inechităţi grave produse de reglementările succesive din domeniul sistemului de pensii sunt, insă, produse si de dispoziţiile ce vizează modul de stabilire a punctajului si de încadrare in fostele grupe I si II de muncă, inechităţi determinate de imposibilitatea pentru cei ce au desfăşurat activitate înainte de anul 1989 de a putea dovedi că au lucrat in astfel de locuri de muncă, in mare parte din cauza lipsei arhivelor pentru astfel de situatii neavand aplicabilitate art. 154 alin (4), dar si de imposibilitatea de a se putea îndrepta împotriva foştilor angajatori, oricum in mare parte astăzi desfiinţaţi, pentru eventualele erori sau abuzuri ce au condus la neîncadrarea locurilor lor de muncă in grupe, deşi au lucrat in condiţii identice/similare cu ale celor care au lucrat la locuri de munca încadrate in astfel de grupe.

O nouă inechitate se poate produce, insă, prin însăşi legea care si-a propus să le elimine!

Chiar dacă nu este motivată prorogarea termenului de intrare in vigoare a legii se poate presupune că motivul este de ordin financiar (deşi, in numeroase rânduri reprezentanţii autorităţilor cu competente in domeniu au asigurat in mod public cetăţenii că există fonduri pentru susţinerea implementării legii). Se poate presupune, de asemenea, că dna Ministru Vasilescu a răspuns deja la această întrebare atunci când a precizat că adoptarea acestei legi nu a fost cuprinsă in programul de guvernare, ideea adoptării ei apărând ulterior.

Si totuşi,
– deşi nu era inclusă in programul de guvernare, odată luată decizia de elaborare si adoptare a acestei legi Coaliţia PSD-ALDE si Guvernul trebuie să isi asume in întregime si in interesul cetăţenilor această decizie, chiar dacă, in esenţă, este o decizie politică.

Dacă Guvernul înţelege să realizeze, doar formal, un act de îndreptare a unor grave erori legislative ce au generat imense nedreptăţi si prejudicii morale, umane si materiale pensionarilor, in scopul dobândirii de capital politic este cu atât mai grav si condamnabil faptul de a se juca cu viata a cca 5 mil. de oameni ajunşi la o vârstă la care, mulţi dintre ei se întreabă, probabil, in fiecare seară dacă pentru ei va fi si „mâine” !

Amânarea termenului de intrare in vigoare a legii la 3 ani după adoptare in condiţiile in care există si posibilitatea ca la acea dată coaliţia PSD-ALDE si, implicit Guvernul, să nu se mai afle la putere si, respectiv, la guvernare, înseamnă de fapt neasumarea acestei legi, recunoaşterea faptului că nu s-a dorit decât inducerea in mentalul populaţiei, in special al celei vizate de lege, a iluziei că luarea acestei decizii s-a făcut in interesul cetăţenilor, iar nu dintr-un motiv exclusiv politic.

Având in vedere segmentul de populaţie căreia i se adresează este absolut necesar ca intrarea in vigoare a legii să aibă loc la data publicării, altfel milioanele de oameni care in aceşti trei ani se vor ruga sa „prindă” măcar o lună după ziua de 1 septembrie 2021 să se poată bucura, fiecare dintre ei, de „beneficiile legii” vor fi dovada eşecului unei idei generoase devenită, astfel, înşelătoare si inumană, atât in formă, cat si in conţinut.

din punct de vedere financiar – deşi se dau asigurări că nu sunt probleme de ordin financiar care să determine amânarea intrării in vigoare a legii, asigurări eliminate in parte de însăşi dispoziţia de prorogarea termenului, mă determină să cred că este timpul si momentul punerii in practică a soluţiei Curţii Constituţionale dată cu ocazia pronunţării Deciziei nr. 871/2010.

Cred că toţi factorii politici si Guvernul trebuie să decidă dacă implementarea imediată a acestei legi are, intr-adevăr, importanta socială, economică si politică necesară (si îndelung declarată) pentru a sista finanţarea de la bugetul statului a părţii necontributive din pensiile speciale.

Având in vedere decizia amintită prin care CCR constată, pe de o parte că {….} pensiile de serviciu sunt compuse din două elemente, {…} și anume: pensia contributivă și un supliment din partea statului {–} Partea contributivă a pensiei de serviciu se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat, pe când partea care depăseste acest cuantum se suportă din bugetul de stat {…} si, pe de altă parte că {…} această compensație, neavând ca temei contribuția la sistemul de asigurări sociale, ține de politica statului în domeniul asigurărilor sociale și nu se subsumează dreptului constituțional la pensie, ca element constitutiv al acestuia.”, si in deplin acord cu principiul aşezării tuturor pensiilor din România exclusiv pe baza contributivitătii se impune eliminarea părţii necontributive din pensiile speciale.

Curtea Constituţională a decis încă cu 8 ani in urmă că {…} legiuitorul are dreptul exclusiv de a dispune, în funcție de politica socială și fondurile disponibile, asupra acordării lor, (a suplimentelor financiare) si că {…} dobândirea dreptului la pensie specială nu poate fi considerată ca instituind o obligație ad aeternum a statului de a acorda acest drept {…}.

Poate (nu) sunt multe pensiile speciale, insă din punct de vedere valoric partea finanţată de stat pentru toate acestea ar acoperi diferenţa necesară pentru zeci de mii de pensionari cu pensii de 1200lei. Nu pare real dar dacă luăm ca ipoteză de lucru doar o pensie de 20.000lei – din partea ei necontributivă de cca 15.000lei s-ar acoperi diferenţa cuvenită potrivit noii legi a cel puţin 15 pensionari cu o astfel de pensie!

Este acesta un motiv suficient si justificat pentru ca legiuitorul să decidă efectuarea acestui „transfer” financiar către pensionarii cu venituri minime?

Prin decizia mai sus amintită CCR spune „da” precizând că {…} având în vedere că pensiile speciale nu reprezintă un privilegiu, {…}, Curtea consideră că acestea pot fi eliminate {…} dacă există o rațiune, o cauză suficient de puternică spre a duce în final la diminuarea prestațiilor sociale {…} Or, în cazul Legii privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, o atare cauză o reprezintă necesitatea reformării sistemului de pensii, reechilibrarea sa, eliminarea inechităților existente în sistem {…} (s.s)

Dincolo de interese personale toţi pensionarii, cu sau fără pensii speciale, sunt cetăţenii lui (ai Statului), iar, atâta timp cat nu încalcă drepturi fundamentale garantate de Constituţie acesta este nu doar îndrituit, ci obligat să asigure, in fapt, nu doar pe hârtie dreptul la viată si la un trai decent al tuturor cetăţenilor, dar mai ales al pensionarilor cu venituri minime, iar {…} instituirea unei regim special, compensatoriu pentru anumite categorii socio-profesionale supuse unui statut special {…} este exclusiv la latitudinea Statului care o poate realiza oricând, insă prin legi speciale !

Este adevărat că intervenţia asupra pensiilor speciale este in România de astăzi un gest de curaj, nu doar politic, insă nu pot să nu întreb cum a folosit liderilor politici, precum dnul Dragnea, dnul Tăriceanu, dna Vasilescu, dnul Orban si mulţi alţii, faptul că nu s-au atins de aceste pensii ? Cum le va folosi in viitor sacrificarea a peste 4 mil. de cetăţeni in favoarea a cca 10 mii de alţi cetăţeni ?

In România altor vremuri, viitoare, poate liderii politici si reprezentanţii instituţiilor statului vor fi in situaţia sau vor avea tăria de a nu se mai întreba dacă asta le-ar folosi, insă, din păcate, in România de astăzi se pare că, încă, se mai gândesc dacă, totuşi….(?) si vor sacrifica degeaba milioanele de romani !

Cred, insă, că sunt in asentimentul acestor oameni când spun că sper, sincer, ca PSD-ALDE si Guvernul desemnat, indiferent cum s-ar numi, să dovedească faptul că pot să-si asume pană la capăt si in interesul cetăţenilor conducerea si guvernarea României, indiferent dacă această asumare priveşte decizii politice, economice sau sociale care să conducă, in mod real, la îmbunătăţirea condiţiilor de trai al romanilor, in special al celor care, timp de o viată, si-au îndeplinit îndatoririle fată de Stat si societate fiind îndrituiţi astăzi la contraprestaţia cuvenită la un nivel de trai, nu decent, ci îndestulător in raport de gradul de dezvoltare a societăţii la care au contribuit, iar Statului ii este interzis a le nerespecta sau încălca drepturi fundamentale, precum dreptul la viată si demnitate, dreptul de proprietate si dreptul la un trai decent, inteles in accepţiunea legii fundamentale, iar nu al semanticii limbii romane, invocând dificultăţi de orice natură, iar in acest sens s-a pronunţat in mod constant Curtea Constituţională a României.
––––––––––––––––––––––––––––––––––––––-
Florica State

26 august 2018


Comentarii

Proiectul legii pensiilor. Dezbatere publica (sau nu?) — Un comentariu

  1. Da, amanarea intrarii in vigoare e o mare mizerie. La ce o mai dau daca nu o baga in vigoare din 2019? Vor doar capital electoral, de fapt :(

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Pentru blocarea spamurilor completati datele de mai jos. Multumim ! *

Poți folosi aceste etichete și atribute HTML: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>